Interviu cu scriitoarea Simona Stoica

La ce vârstă ai descoperit pasiunea pentru scris şi cine te-a încurajat prima dată că ai talent în acest domeniu?
Pasiunea pentru scris a existat mereu, de la compunerile pe care le faceam in scoala primara (o provocare in sine, cand abia aveam rabdare sa citesc sau sa imi fac temele), dar cred ca am devenit constienta de ea abia prin liceu, pe la 14 ani, cand povestea a inceput sa prinda contur in mintea mea si am avut indrazneala de a-mi asterne gandurile atat pe foi si caiete, cat si digital, pe primul meu laptop (pe care il cheama Azazeal, am obiceiul de a personifica lucrurile la care tin). Parintii mei au fost persoanele care au fost mereu alaturi de mine si m-au incurajat sa ma folosesc de cuvinte pentru a asterne tot ceea ce mintea mea vedea si crea aproape in fiecare zi. Fara ei, cartea nu ar fi prins viata, ramanea un manuscris neterminat, pierdut printre zeci de foldere.

Cum s-a schimbat viaţa ta de când ai publicat Provocarea, partea I din seria Rephelimii?

Simt o bucurie fara margini si mereu zambesc cand cineva ma intreaba de carti sau le vad in librarii si pe diferite site-uri. Traiesc un sentiment greu de descris, amplu si tulburator, atunci cand primesc mesaje de la cei care mi-au citit cartile si cuvintele lor ma impresioneaza atat de mult, incat am senzatia ca raspunsurile mele nu au nimic special si nu reflecta incantarea pe care o simt. E uimitor sa primesti laude de la persoane pe care nu le cunosti, cu care vorbesti pentru prima oara, dar asupra carora Provocarea a avut un impact puternic, trezind in ei diferite emotii - acest adevar, daca as putea sa-l numesc asa, imi da incredere si inspiratie, pentru urmatoarele volume din serie. 
                    

           

De ce ai ales Editura Herg Benet?
Ei m-au ales pe mine. Pentru asta le voi ramane mereu "datoare", m-au ajutat sa imi indeplinesc visul.

Care sunt cărţile care consideri că au avut o influenţă decisivă pentru formarea ta ca om?
Seria Ciresarii a lui Constantin Chirita, printre putinele carti pe care le-am recitit - povestile Ciresarilor m-au indemnat sa caut provocari in jurul meu, voiam sa am parte de o aventura asemanatoare cu cele prin care au trecut ei.

Romanele lui Agatha Christie si Jeffrey Deaver (primele citite au fost 10 negri mititei si Colectionarul de oase) - cei 2 autori te provoaca (da, iubesc acest cuvant; se observa, nu?) sa iti pui mintea la "treaba", m-au transformat intr-un bun observator, o persoana atenta la detalii, care analizeaza (putin cam prea mult) fiecare cuvant sau gest.

Dacă te-ai putea întâlni cu un personaj literar, care ar fi acesta şi de ce?
As vrea sa ma intalnesc cu Rudin, din Amor si nestatornicie (Rudin, in original) de Turgheniev. Personajul lui m-a fermecat si m-a intrigat prin fiecare cuvant rostit, aveam senzatia ca el ar detine raspunsurile la toate intrebarile care ma framantau in acele momente, iar deciziile lui m-au transformat intr-o persoana confuza si deprimata pentru 2 zile, cand inca incercam sa deslusesc de ce a luat anumite alegeri si ales durerea in locul fericirii. E genul de personaj pe care il urasti pentru ca il iubesti. 

Ce îţi place să citeşti, cât timp aloci zilnic lecturii şi ce ţi-ai propus să citeşti în următoarea perioadă?
Prefer romanele SF, fantasy si thrillerele psihologice, evit romanele de dragoste si cartile in care principalele probleme sunt dramele adolescentilor. Citesc zilnic, chiar daca sunt cateva randuri sau cel putin o carte (recordul meu e de 3 intr-o zi), pentru ca am impresia ca pot sa aud cum imi mor celulele cenusii daca nu ma las furata de lectura macar cateva minute :D. Poate comparatia e nefavorabila, dar cartile sunt ca un drog pentru mine. I am a proud bookaholic.
In perioada urmatoare planuiesc sa citesc tot ce a scris Henryk Sienkiewicz si Donul linistit de Mihail Şolohov. Provocarile mele pentru 2015.



Care personaj îţi este cel mai drag dintre cele pe care le-ai creat?
Nu pot sa aleg doar unul, trebuie sa trisez: Jack Harper si Desiree, mai ales daca tin cont de tot ceea ce am planificat pentru ei (ma simt putin vinovata, dar ramane de vazut daca Binele invinge Raul). Sunt doua personaje complexe, puternice si incapatanate, doua firi asemanatoare, care se vor afla mereu intr-o confruntare muta.


Ai un alter ego?
Nu, am renuntat la el prin liceu :D.


Care este gândul care te ajută să mergi mai departe în momentele dificile, ce te inspiră să lupti în continuare pentru literatură?
Ma gandesc ca indiferent ce se va intampla, familia si CLANul (un grup neobisnuit de prieteni), au sa fie mereu alaturi de mine si ma vor ajuta sa trec peste orice obstacol pe care il voi intalni.
Inspiratia vine din speranta... speranta ca flacara literaturii este inca puternica in sufletele celor care apreciaza cultura si incearca sa ii influenteze si pe cei din jurul lor, pentru a le deschide mintea si inima in fata puterii de neegalat pe care o au cuvintele. Speranta moare ultima, nu? A mea inca razbate!

Cui recomanzi seria Rephelimii?
Tuturor. Nu este o serie pentru tineri sau adulti, pentru fete sau baieti, pentru cei pasionati sau nu de fantasy. Este o poveste despre Viata si Moarte, Adevar si Minciuna, cu un mesaj special la final, destinat celor care vor sa accepte ca Timpul ne este dusman, iar fiecare alegere ne apartine, fara sa fim nevoiti sa respectam planurile pe care Soarta le are pentru noi. Avantajul se afla in mainile noastre.

Cum se vede scriitoarea Simona Stoica peste 20 de ani? O să scrii tot romane fantasy?      
Ma vad intr-o biblioteca, pierduta cu privirea intr-un semineu, cu gandurile la urmatoarea serie de carti si cu familia mea alaturi. Voi scrie fantasy, am in minte si o serie spin-off pentru Rephelimii, o trilogie, cel mai probabil, insa am de gand sa scriu si romane psihologice.

Ai vreun mesaj  pentru alţi scriitori care vor să-si vadă opera pe hârtie de tipar?
Sa nu renunte! Sa aiba incredere in ei si in visul lor, sa lupte ca sa fie realizat si sa scrie doar din placere si pasiune, cele 2 ingrediente, care, alaturi de inspiratie, ofera viata cuvintelor.

Ce le-ai transmite tinerilor cititori ai acestui site şi totodată, ce le-ai transmite celor care ţi-au citit sau îţi vor citi cărţile?  
Indiferent de situatie, sa nu renunte la lectura si la bucuria unica si deosebita pe care o simt atunci cand citesc si se desprind de realitate. Aceasta este cea mai pura forma de magie.
Le multumesc ca mi-au oferit o sansa, ca au acceptat Provocarea Rephelimilor si sper ca vor intelege deciziile pe care le voi lua in urmatoarele volume si nu ma vor judeca daca planurile sau sperantele lor in legatura cu personajele nu coincid cu viziunea mea. Surprizele... abia acum incep sa apara :).